Giorgiana Radu - Stiri si informatii despre Giorgiana Radu | prima pagina Ultima actualizare: 23:26:12, 25.04.2024
Giorgiana Radu-Avramescu: Cu brațele lor tinere
m-au îmbrățișat cu brațele lor tinere, cu ochii și sufletul inocent, cu duioase cuvinte m-au strâns la pieptul lor crud ca o primăvară ce dă să înmugurească ce frumoasă sunteți, ce frumoasă, mi-au spus ce mamă…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (144)
Dragul meu, bun găsit! Dintr-un București neprietenos astăzi, îți scriu. E rece și îmbufnat. Cerul nu lasă decât din când în când soarele să se arate. Mi-e dor! De multe, dorul mă încearcă. De clipe senine, de…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (143)
Buni zori, dragul meu! Cântecul dimineții îl mai știi? Cum e glasul zorilor, acolo, departe? O nocturnă permanentă, o baladă prea tristă sau un vals melancolic ce se repetă mereu și mereu? Aici, strălucirea soarelui…
Giorgiana Radu-Avramescu: Dulceața cuvintelor
multă vreme, poate dintotdeauna chiar, m-am hrănit cu dulceața cuvintelor și setea mi-am potolit-o cu apa vie a cuvintelor ele, cuvintele, mi-au descifrat iubirea de cald și de bine mi-au ținut, în ierni care…
Giorgiana Radu-Avramescu: Nimic
nu recunosc nimic, odaia mi-e străină, albul îngălbenit, de veacurile singurătății poartă semnătura unor inimi frânte pereți vechi, scrijeliți cu sângele vărsat în numele dragostei, stau să cadă tăceri adânci…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (142)
Dragul meu, bună noapte sau buni zori! Cum e mai potrivit nu știu! Poate că ambele saluturi sunt valabile. Când încep aceste rânduri, se apropie miezul nopții. Când voi încheia, probabil mă apropi de zori. Am vrut…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (141)
Bună dimineața, dragul meu! Transmite salutul meu și „îngerului blond” al poeziei, astăzi, în ziua lui de naștere. Cum trebuie să vă ospăteze el acolo! Ce regal de metafore se nasc în infinitul cerului! Cel care…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (140)
Buni zori, dragul meu! Dimineața aceasta îmi pare nesfârșită. O știu de când noaptea s-a retras încet și, iată, continuă. La ora patru, când somnul nu se voia, era tot dimineață. Așa e și acum, și presimt că așa…
Giorgiana Radu-Avramescu: Obișnuință fără rost
obișnuită cu hrana amintirilor, obișnuită să trăiesc mereu din așteptări, din chemări fără nume și glas obișnuită cu poezia la mic dejun, și mese târzii, în seară cu zborul cuvintelor, pe tastatură, cu odihna…
Giorgiana Radu-Avramescu: Trăiește, îți spun, ai tot dreptul
nu scriu poezie, scriu gânduri, precum știți ca acestea care vor curge, după vizita unui pictor, impresionat de muzeu, de tot ce-i aici, și munca enormă în continuarea lui l-am chestionat, însă, despre el, omul,…
Scrisoare către tine (139)
Giorgiana Radu-Avramescu Buni zori, dragul meu! Greu mă desprind din somn, în dimineața asta. Aș întârzia în pat ca în vremurile de altădată, când „greul” orelor acestea îți aparținea ție, iar eu mă bucuram de…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (139)
Buni zori, dragul meu! Greu mă desprind din somn, în dimineața asta. Aș întârzia în pat ca în vremurile de altădată, când „greul” orelor acestea îți aparținea ție, iar eu mă bucuram de răsfățul dimineților târzii.…
Giorgiana Radu-Avramescu: Iluzii
cine îmbrățișarea te-a învățat, cum rânduiești stelele ca zâmbetul uitat să renască? când palmele tale au învățat alfabetul mângâierilor? căci sufletul femeii pe coapse, pe sâni și pe buze se-alintă cum știi…
Giorgiana Radu-Avramescu: Ați început să albiți, doamnă!
ați început să albiți, doamnă mi-a spus Petruța, cea care mă ajută, de câțiva ani, să strâng iarba uscată a timpului și urmele vietăților din curte îmbătrânesc, ca orice muritor, i-am răspuns, chiar dacă, demult,…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (138)
Bună dimineața, dragul meu! Iată, primăvara se trezește și ea din prea îndelungatul somn. Soarele, mult prea timid, acoperă astenia dealurilor. Departe, pe înălțimile munților se văd ultimele urme ale puținei…
Giorgiana Radu-Avramescu: Prea târziu, tâlcul neiertărilor, voi înțelege
iartă-mă, îmi spun iartă-mă, inimă, de poți iartă-mă, corp al meu grijă nu știu să vă port, grija altora o cunosc doar pe tine, suflet te aprind mereu, focul fiecărei zile, negreșit în cenușă, curând te va preface…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (137)
Buni zori, dragul meu! Am amânat să te caut în ceasurile târzii ale serii trecute, și bine am făcut. Tonul cuvintelor mele ar fi fost cu totul altfel. Culoarea nopții mă inspiră de multe ori, dar mă și deprimă…
Giorgiana Radu-Avramescu: Grădina cu iluzii
grădina nopții să sădesc, aș vrea și-n ea, mireasma florii de nu mă uita, să simt să miroasă a vise și-a închipuire, ca primăvara ce azi mi se-arată mușcând din somnolența iernii grădina nopții, aștept să sădesc,…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (136)
Bună dimineața, dragul meu! „Bună dimineața, iubito, aș vrea să-i spun celei/ Ce doarme răsfățată, cu mâna pe perna pe care nu mai sunt”, scriai nu demult. Astăzi, primesc aceste versuri ca pe un actual răspuns…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (135)
Buni zori, dragul meu! În dimineața asta, în care cuvintele nu-mi sunt la îndemână, îmi vine în minte un titlu „Toată lumina pe care nu o putem vedea”. Ți-l redau, fără nicio legătură cu cartea, cu filmul realizat…
Giorgiana Radu-Avramescu: Căutări deșarte
palmele caută, așteaptă ceva ce nici ele nu știu a descifra în noaptea asta fără lună, și fără stele caută bezmetice oasele amintirilor, probabil așteaptă ceva ce nu vor mai găsi niciodată ceva la care, călugărițele…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (134)
Buni zori, din București, dragul meu! Tăcut și cenușiu e orașul la ora asta. Un tramvai doar sparge liniștea. O tânără și câinele ei traversează strada. Blocurile par pustii. Nimeni nu intră, nimeni nu iese.…
Giorgiana Radu-Avramescu: Rezistența prin Cultură. Prin poezie și umor
Evenimentul de premiere a Festivalului internațional de poezie, epigramă și umor „Romeo și Julieta la Mizil”, ediția a XVII-a, s-a desfășurat sub auspiciul bucuriei. Oameni din toate colțurile țării, și de peste…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (133)
Bună dimineața, dragul meu! Nu-ți spun „Buni zori”, căci ei au trecut demult. De fapt, e prima dimineață din ultima săptămână când ochii mei și-au amintit ațipitul, nu somnul. El a absentat total în ultima săptămână.…
Giorgiana Radu-Avramescu: Fără folos
cărți ce poartă semnături cunoscute și necunoscute, versuri ce-au știut înălțarea și uitarea deopotrivă, în dezordine stau pe un vechi birou o odaie clădită cândva, demult, din lut și din sânge patru pereți, martori…
Giorgiana Radu-Avramescu: Voce, cu trup de mătase
o voce caldă de departe răsună, se-aude tandru, duios, ce minune! când stridente glasuri tot mai des și-apăsat, pe la porți ferecate își află prezența vorbele de miere, din șiruri de perle desprinse, desfac cerul…
Giorgiana Radu-Avramescu: Scrisoare către tine (132)
Bun găsit, dragul meu! Nu sunt nici zori, nici noapte nu e. Să te întâmpin cu o cafea nu se cade. Un pahar cu vin roșu îți pun, așa cum îți place ție. Eu port parfumul care mie îmi place. Două plăceri potrivite…
Giorgiana Radu-Avramescu: Uitări și neuitări
multe rămân uitate o țigară aprinsă, un pahar de vin nebăut, oglinda neștearsă la baie, și chiar un fugar sărut și altele, multe, neuitate se vor privirea lui, de pildă privirea aceea care în ceea ce ești și nu…
Giorgiana Radu-Avramescu: Versul, absurd sau sublim, își are dreptul de a exista, nu de a fi judecat!
Sunt îndemnată să scriu prefața unei cărți de nepoezie, de „cuvinte organizate cumva pe niște rânduri”, așa cum spune însuși autorul, ziaristul și scriitorul Aurel V. Zgheran. Dar cuvintele lui îl contrazic. Așezarea…
Scrisoare către tine (131)
Giorgiana Radu-Avramescu Bun găsit, dragul meu! Ce stranie noapte! Ce ninsoare ciudată! Aripile de înger au uitat să cadă. Cerul varsă fulgi de nea care-și uită întâlnirea, jos, pe pământ. Când ninge, ei pleacă…